News
10 Secrete Fascinante ale Creierului Uman
An de an, creierul uman continuă să surprindă comunitatea științifică prin complexitatea și adaptabilitatea sa. Cu aproximativ 86 de miliarde de neuroni conectați printr-o rețea de sinapse aproape imposibil de cartografiat complet, el rămâne unul dintre cele mai sofisticate sisteme cunoscute. În 2025, potrivit Scientific American, cercetările din neuroștiință au adus descoperiri care nu doar au completat goluri vechi de zeci de ani, ci au și schimbat felul în care înțelegem dezvoltarea, memoria, percepția și boala.
Una dintre cele mai interesante concluzii ale anului a venit din analiza unor scanări cerebrale realizate pe mii de persoane, care sugerează că dezvoltarea creierului poate fi împărțită în mai multe etape distincte. Adolescența, maturitatea timpurie sau vârsta înaintată depășesc astfel simple clasificări sociale și reflectă faze ale unei reorganizări cerebrale previzibile, întâlnite la majoritatea oamenilor. Cu alte cuvinte, creierul nu evoluează într-un mod liniar și constant, ci trece prin perioade în care conexiunile dintre neuroni se reorganizează mai intens. Aceste schimbări influențează modul în care gândim, învățăm și ne adaptăm la mediul din jur, de la copilărie până la vârste înaintate.
Tot în 2025, cercetările asupra memoriei timpurii au adus dovezi solide că lipsa amintirilor din primii ani de viață nu înseamnă absența memoriei. Un studiu realizat de o echipă de neurocercetători de la Yale University, coordonată de Nicholas Turk-Browne, a arătat că hipocampul infantil, o regiune profundă a creierului esențială pentru formarea amintirilor, este activ încă din jurul vârstei de un an. Cu ajutorul scanărilor cerebrale, cercetătorii au observat că bebelușii pot codifica experiențe reale, chiar dacă aceste informații nu mai pot fi accesate conștient la vârsta adultă.
Rezultatele sugerează că amintirile timpurii nu dispar pentru că nu au fost create, ci pentru că mecanismele prin care le recuperăm se modifică pe măsură ce creierul se dezvoltă. O altă descoperire surprinzătoare, realizată de o echipă internațională de neurocercetători, a vizat o proteină asociată, la adulți, cu boala Alzheimer. Studiul a arătat că niveluri ridicate ale acestei proteine apar în mod natural în creierul nou-născuților sănătoși, pentru ca apoi să scadă treptat pe măsură ce creierul se dezvoltă.
Observația sugerează că procese considerate patologice la vârsta adultă pot face parte, în anumite contexte, din mecanisme normale de dezvoltare, deschizând noi direcții de cercetare asupra modului în care bolile neurodegenerative ar putea fi prevenite sau controlate. Mult timp s-a crezut că neuronii se formează doar în copilărie, iar creierul adult își pierde capacitatea de regenerare. În 2025, această idee a fost pusă sub semnul întrebării, după identificarea unor neuroni nou-formați în creierele unor persoane vârstnice.
Descoperirea unor celule precursoare neuronale active la adulți a întărit ipoteza că neurogeneza nu dispare complet odată cu înaintarea în vârstă, așa cum se credea anterior. În planul percepției vizuale, cercetători din domeniul neuroștiinței cognitive, pe baza unor studii realizate în universități europene și nord-americane, au identificat un mecanism cerebral care ne ajută să facem diferența între ceea ce este real și ceea ce este doar imaginat.
Atunci când ne imaginăm un obiect, cum ar fi un măr, activitatea din anumite zone ale creierului este surprinzător de asemănătoare cu cea produsă atunci când vedem acel obiect în realitate. Diferența este făcută de un așa-numit „semnal al realității”, procesat de regiuni specifice ale creierului, care indică dacă informația provine din lumea exterioară sau din propria imaginație. Halucinațiile pot apărea atunci când acest sistem de verificare nu mai funcționează corect.
Sursa: descopera
Acest articol a fost realizat de ZappNews.ro, platformă de știri și analize din România
