Business

Reguli UE pentru etichetarea conținutului AI: Ce implică pentru companii și platforme

Reguli de transparență pentru conținutul AI

Comisia Europeană a publicat versiunea finală a Codului de bune practici privind transparența conținutului generat de inteligența artificială. Acest document impune obligații noi pentru companii, platforme și operatorii de sisteme AI, în conformitate cu AI Act, regulamentul european privind inteligența artificială. Regulile vor intra în vigoare începând cu 2 august 2026, concentrându-se pe etichetarea imaginilor, videoclipurilor, înregistrărilor audio și textelor generate sau manipulate cu ajutorul AI. Potrivit Comisiei Europene, aceste reguli sunt esențiale în contextul în care utilizatorilor le este din ce în ce mai dificil să distingă între conținutul creat de oameni și cel generat artificial. Principalele riscuri vizate sunt dezinformarea, manipularea la scară largă, fraudele, impersonarea unor persoane reale și inducerea în eroare a consumatorilor.

Contribuția românească la elaborarea codului

Codul de bune practici a fost elaborat de șase experți independenți, cu sprijinul a peste 180 de părți interesate, printre care furnizori de sisteme AI, operatori, IMM-uri, reprezentanți ai mediului academic, instituții publice și organizații ale societății civile. Printre autorii acestui cod se regăsește și profesoara româncă Mădălina Botan, de la SNSPA, care a fost vicepreședintă a unuia dintre grupurile de lucru implicate în redactarea documentului.

Impactul asupra conținutului AI

Una dintre cele mai semnificative schimbări pentru utilizatori va fi apariția unor etichete clare pentru conținutul generat sau modificat cu ajutorul inteligenței artificiale. Deepfake-urile vor trebui marcate corespunzător, iar imaginile, videoclipurile și materialele audio generate artificial vor trebui să fie identificabile. Textele generare sau manipulate de AI, publicate pe teme de interes public, trebuie etichetate clar în absența unei revizuiri umane sau a unui control editorial. Astfel, utilizatorii vor putea identifica mai ușor un material video care imită o persoană reală, o imagine creată artificial, o înregistrare audio generată cu voce sintetică sau un text produs automat despre subiecte de interes public. În plus, în cazul chatbot-urilor și al sistemelor interactive, utilizatorii trebuie să fie informați de la bun început că interacționează cu o inteligență artificială, nu cu o persoană reală. Codul stabilește că furnizorii de sisteme AI generative trebuie să utilizeze soluții de marcare care pot fi citite automat. Acest lucru înseamnă că conținutul generat sau modificat de AI trebuie să includă semnale tehnice care să permită identificarea sa ca fiind artificial. Aceste marcaje pot include metadate, watermark-uri invizibile, semnături digitale sau alte soluții tehnice care să indice faptul că materialul a fost generat sau modificat cu ajutorul inteligenței artificiale.

Relevanța pentru România

Pentru companiile și platformele din România, aceste reguli implicate de Comisia Europeană vor avea un impact semnificativ asupra modului în care conținutul generat de AI este gestionat și prezentat către utilizatori. Este esențial ca aceste entități să se adapteze și să respecte noile obligații pentru a asigura transparența și încrederea utilizatorilor în conținutul AI. În concluzie, implementarea acestor reguli va reprezenta un pas important în direcția unei inteligențe artificiale responsabile și de încredere. Este esențial ca toate companiile și platformele să se conformeze acestor norme pentru a asigura un mediu online sigur și transparent pentru utilizatori.

Acest articol a fost realizat de ZappNews.ro, platformă de știri și analize din România

• Like (0)
• Comentează
• Distribuie