News
Impactul schimbărilor climatice asupra rezistenței la antibiotice
Criza climatică nu afectează doar mediul înconjurător, ci poate accelera și una dintre cele mai mari amenințări la adresa sănătății publice: rezistența la antibiotice. Un studiu internațional recent a arătat că schimbările climatice au contribuit la o creștere globală de aproximativ 10% a genelor de rezistență la antibiotice în bacteria salmonella între anii 1940 și 2023. Rezistența antimicrobiană este deja responsabilă pentru peste un milion de decese anual la nivel mondial și este considerată una dintre cele mai rapide amenințări în creștere pentru sănătatea umană. Cercetătorii susțin că, pe lângă utilizarea excesivă și necorespunzătoare a antibioticelor, încălzirea globală agravează această problemă. Studiul, desfășurat de o echipă de cercetători din Regatul Unit, Franța, Australia, Elveția și China, a analizat genomurile a peste 480.000 de probe de salmonella provenite din 139 de țări și colectate pe parcursul a peste opt decenii. Această analiză a correlat nivelurile genelor de rezistență la antibiotice cu evoluția temperaturilor medii și a regimului de precipitații. „Dovezile acumulate sugerează că schimbările climatice reprezintă o forță de accelerare a răspândirii rezistenței antimicrobiene la nivel global”, au declarat autorii studiului. Aceștia au descoperit că creșterea temperaturilor și modificarea tiparelor de precipitații favorizează supraviețuirea, mutația și răspândirea bacteriilor, sporind, astfel, transferul genelor care conferă rezistență la antibiotice. Interesant este faptul că fenomenul nu evoluează liniar, ci este influențat de interacțiunea complexă dintre căldură și precipitații. Acest lucru indică faptul că schimbările de mediu pot accelera adaptarea bacteriilor la tratamentele antimicrobiene. Potrivit cercetătorilor, 82% dintre țările incluse în studiu au înregistrat creșteri ale genelor de rezistență la antibiotice în salmonella. Cele mai puternice asocieri între climă și rezistență au fost observate în Orientul Mijlociu și Africa de Nord, urmate de Asia de Sud și Africa Subsahariană. Deși studiul nu demonstrează o relație directă de cauzalitate, autorii subliniază importanța includerii factorului climatic în strategiile globale de combatere a rezistenței antimicrobiene. „Rezultatele arată că schimbările climatice sunt asociate cu un risc mai mare de apariție și răspândire a rezistenței la antibiotice”, au adăugat cercetătorii. Experții susțin că abordarea acestei probleme va necesita atât reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră conform obiectivelor Acordului de la Paris, cât și utilizarea responsabilă a antibioticelor și consolidarea sistemelor de monitorizare a bolilor infecțioase. Doar printr-o abordare integrată se poate reduce impactul acestei amenințări care ar putea deveni una dintre cele mai grave provocări medicale ale secolului. Impactul asupra României și cititorilor români reprezintă o problemă majoră de sănătate publică. Cum poate țara noastră să se adapteze și să combata această creștere alarmantă a rezistenței la antibiotice? Este nevoie de acțiune urgentă și de colaborare la nivel global pentru a evita consecințe grave asupra sănătății populației.
Studiul privind creșterea rezistenței la antibiotice în contextul schimbărilor climatice
Detaliile relevante despre studiul internațional care a analizat gena de rezistență la antibiotice în bacteriile salmonella și impactul schimbărilor climatice asupra acesteia.
Recomandări pentru prevenirea extinderii rezistenței la antibiotice
Experții subliniază importanța reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră și utilizarea judicioasă a antibioticelor pentru a contracara această amenințare globală la adresa sănătății umane.
Acest articol a fost realizat de ZappNews.ro, platformă de știri și analize din România
