News
Karma și impactul său asupra psihologiei umane
Conceptul de karma este adesea invocat în viețile noastre de zi cu zi, dar ce înseamnă cu adevărat acest termen și care este impactul său asupra psihologiei umane?
Nimeni nu folosește cuvântul „karma” mai des decât cei care îi ignoră sensul real. O invocăm peste tot: în comentariile acide de pe Facebook la adresa politicienilor, în reproșurile despre foști parteneri sau în descrierile clipurilor virale cu animale care își răsplătesc salvatorii prin gesturi uimitoare de loialitate. Realitatea este considerabil mai veche, mai complicată și, în unele privințe, mai interesantă decât versiunea de pe rețelele sociale.
Karma e un cuvânt din sanscrită care înseamnă, la origine, pur și simplu „acțiune” sau „faptă”. Prima apariție documentată e în Rig Veda, cea mai veche scriere hindusă, datată în jurul anului 1500 î.Hr., unde termenul se referea la acțiunile rituale. Abia în textele ulterioare, Upanișadele (o colecție de scrieri sacre care explorează natura realității și a sufletului uman), conceptul și-a dobândit dimensiunea morală: faptele bune duc la consecințe bune, faptele rele la consecințe rele.
Teologul vedic Yajnavalkya, care a trăit în jurul anului 500 î.Hr., este adesea asociat cu formularea explicită a ceea ce a devenit fundația întregii gândiri karmice: „Omul devine bun prin fapte bune și rău prin fapte rele.” O idee care părea radicală atunci și care, în variante diferite, a ajuns să structureze gândirea morală a miliarde de oameni.
Karma nu aparține unui singur sistem de gândire. Hinduismul, Buddhismul și Jainismul au fiecare propria interpretare, uneori radical diferite. În hinduism, karma e legată de reîncarnare și de ciclul nașterilor și morților. În Buddhism, karma e mai degrabă o lege a cauzalității morale, în sensul că fiecare acțiune intenționată lasă o urmă care influențează experiențele viitoare. Jainismul merge cel mai departe, tratând karma aproape ca pe o substanță materială care se depune pe suflet și îl împovărează.
Credința în karma poate duce atât la rezultate pozitive, inclusiv optimism și generozitate, cât și la rezultate negative, cum ar fi depresia sau tendința de a da vina pe victime pentru propriile nenorociri. Un om care crede că suferința cuiva e „karma lui” pentru fapte din trecut e mai puțin dispus să ajuta. În schimb, cineva convins că faptele lui bune se vor întoarce e mai generos cu străinii.
Sursa: descopera
Acest articol a fost realizat de ZappNews.ro, platformă de știri și analize din România
