News
Impactul negativ al rețelelor sociale asupra adolescenților, cu accent pe fete
Adolescențele din România se confruntă tot mai mult cu efectele negative ale utilizării intensive a rețelelor sociale, conform unui nou raport internațional. Datele prezentate în raportul HBSC (Health Behaviour in School-aged Children) indică faptul că fetele sunt afectate într-o măsură mult mai mare decât băieții de utilizarea problematică a rețelelor sociale.
Context și antecedente
Raportul, susținut de Organizația Mondială a Sănătății, a analizat comportamentul adolescenților din mai multe țări europene, inclusiv România. Conform datelor, ponderea tinerilor cu o utilizare problematică a rețelelor sociale a crescut de la 7% în 2018 la 11% în 2022.
Dezvoltări principale și diferențe de gen
În România, adolescenții de 15 ani se numără printre cei cu cele mai ridicate niveluri de utilizare problematică a rețelelor sociale, alături de Irlanda și Malta. Studiul relevă faptul că 28% dintre fetele de 15 ani raportează comportamente asociate utilizării problematice a rețelelor sociale, comparativ cu 18% dintre băieți.
Raportul definește utilizarea problematică prin simptome precum dificultatea de a reduce timpul petrecut online, neglijarea altor activități importante, conflicte generate de folosirea rețelelor sociale sau apariția unor consecințe negative în viața de zi cu zi.
Specialiștii afirmă că fetele tind să petreacă mai mult timp interacționând pe platforme precum Instagram, TikTok sau Snapchat și să fie mai conectate social în mediul online. Datele studiului arată că 44% dintre fetele de 15 ani spun că sunt în contact online cu prietenii aproape permanent, față de 29% dintre băieți.
Utilizarea intensivă a rețelelor sociale în rândul fetelor este asociată cu o presiune mai mare legată de aspectul fizic, imaginea corporală și validarea socială. De asemenea, adolescentele raportează niveluri mai ridicate de experiențe legate de cyberbullying.
Impact și semnificație pentru România
Dezbaterea privind restricționarea accesului copiilor la rețelele sociale a câștigat teren în mai multe state europene, inclusiv în România. În contextul creșterii utilizării problematice a rețelelor sociale, autoritățile încep să se concentreze asupra impactului negativ asupra sănătății mintale a adolescenților, cu un accent deosebit pe fete.
În timp ce Franța a aprobat deja măsuri care limitează accesul copiilor sub 15 ani la aceste platforme, iar Spania analizează creșterea vârstei minime la 16 ani, specialiștii avertizează că există încă puține dovezi clare privind eficiența unor interdicții generale. Cercetătorii subliniază lipsa studiilor pe termen lung care să demonstreze dacă limitarea accesului la rețelele sociale produce efecte semnificative asupra stării de bine a copiilor și adolescenților.
Întrebarea pentru viitor
Cum ar trebui autoritățile române să abordeze utilizarea problematice a rețelelor sociale în rândul adolescenților, având în vedere impactul negativ asupra sănătății mintale, în special pentru fete?
Acest articol a fost realizat de ZappNews.ro, platformă de știri și analize din România
