Business

Critici asupra plafonării adaosului comercial la alimentele de bază în România

Controverse în jurul plafonării adaosului comercial

Deputații români au votat miercuri pentru prelungirea plafonării adaosului comercial la alimentele de bază până la sfârșitul anului 2026, dar această decizie continuă să fie contestată de reprezentanții comercianților. Feliciu Paraschiv, vicepreședintele Asociației Naționale a Comercianților Mici și Mijlocii din România (ANCMMR), a exprimat îngrijorarea că plafonarea produce "distorsiuni" în piață și duce la creșterea prețurilor altor produse care nu sunt incluse pe lista alimentelor plafonate. "Poziția noastră rămâne neschimbată, pentru că noi nu suntem de acord și nu am fost niciodată de acord cu intervenția brutală pe o piață care ar trebui să fie liberă, o piață concurențială, unde prețurile sunt stabilite în funcție de cerere și ofertă", a declarat Paraschiv. El a subliniat că plafonarea adaosului comercial generează distorsiuni ale pieței și reduce concurența reală între comercianți.

Efectele plafonării și critici

Potrivit vicepreședintelui ANCMMR, una dintre principalele consecințe ale plafonării este creșterea prețurilor pentru alte categorii de produse care nu sunt afectate de această măsură. "Am observat un efect de waterbed, când prețurile la produsele neplafonate au crescut mai mult decât era normal. Printre aceste produse se numără detergenții, cosmeticele și produsele de uz casnic, toate fiind mai scumpe decât ar fi în mod normal", a explicat Paraschiv. Întrebat dacă eliminarea plafonării ar putea duce la scăderea prețurilor altor produse, reprezentantul comercianților a susținut că mecanismele pieței ar regla prețurile în mod natural. "Cu siguranță toate prețurile se vor așeza acolo unde le așează cererea și oferta. Exact ca în orice economie de piață liberă", a adăugat el.

Impactul plafonării și soluții propuse

Paraschiv a atras atenția că plafonarea nu reprezintă soluția pentru reducerea inflației și a subliniat că această măsură a fost introdusă în 2023, într-o perioadă în care inflația depășea 10%. El a propus găsirea unor soluții alternative pentru a stimula consumul produselor locale și a reduce deficitul de balanță. "Oamenii ar trebui să cumpere mai multe produse românești, deoarece importurile cresc deficitul de balanță, în timp ce achiziționarea produselor fabricate în România îl scade", a explicat vicepreședintele ANCMMR. În concluzie, criticii plafonării adaosului comercial la alimentele de bază susțin că această măsură generează distorsiuni în piață și crește prețurile altor produse. Ei propun ca piața să fie lăsată să funcționeze liber, conform principiilor concurenței și cererii și ofertei, pentru a asigura un mediu economic echitabil și competitiv. A.D.

Acest articol a fost realizat de ZappNews.ro, platformă de știri și analize din România

• Like (0)
• Comentează
• Distribuie