Business
De ce INS și Eurostat prezintă date diferite despre inflație: Explicația celor două cifre lunare
Românii sunt expuși lunar la două cifre referitoare la inflație: una comunicată de Institutul Național de Statistică (INS) și cealaltă publicată de Eurostat, generând confuzie printre consumatori. Recent, s-a observat o discrepanță semnificativă după ce au fost prezentate datele pentru aprilie 2026. Conform INS, rata anuală a inflației a fost de 10,7%, calculată prin Indicele Prețurilor de Consum (IPC). În contrast, Eurostat a indicat că România se află în topul țărilor cu cea mai mare inflație din Uniunea Europeană, cu o rată anuală de 9,5%, calculată prin Indicele Armonizat al Prețurilor de Consum (IAPC/HICP).
Cauza acestor diferențe constă în utilizarea de indicatori și metodologii distincte de către INS și Eurostat pentru a evalua evoluția prețurilor. Eurostat a raportat că România a înregistrat cea mai ridicată inflație din UE în aprilie, depășind media UE de 2,4% și media zonei euro de 2,2%. Pe de altă parte, datele INS arată că:
Institutul Național de Statistică (INS) calculează inflația prin IPC, focalizându-se pe consumul rezidenților români, inclusiv cheltuielile în străinătate, în timp ce Eurostat utilizează IAPC, concentrându-se pe consumul înregistrat pe teritoriul României, indiferent de naționalitatea consumatorilor.
Principalul impact al diferențelor dintre INS și Eurostat vine din necesitatea de a asigura o comparabilitate europeană și de a facilita analiza inflației la nivel regional. Utilizarea unei metodologii comune precum IAPC de către Eurostat permite compararea directă a inflației dintre statele membre UE, inclusiv România, Germania, Franța sau Italia. Această uniformitate este esențială pentru evaluarea realistă a situației economice și a tendințelor inflaționiste în UE.
Prin urmare, diferențele evidențiate între INS și Eurostat demonstrează importanța standardizării metodologiilor statistice la nivel european pentru a asigura transparența și coerența în raportarea datelor economice. Aceste discrepanțe nu subminează credibilitatea niciunei instituții, ci reflectă doar abordări specifice utilizate în scopuri de analiză și comparabilitate între economii.
Sursa: digi24
Acest articol a fost realizat de ZappNews.ro, platformă de știri și analize din România
