News
Ce a dus la prăbușirea Cascadei Bigăr? Imagini inedite cu drona dezvăluie adevărul
Imaginile recente din Parcul Național Cheile Nerei – Beușnița, captate cu ajutorul unei drone, arată că nu o posibilă scădere a debitului de apă a fost cauza surpării peretelui Cascadei Bigăr, conform reprezentanților Romsilva. Incidentul din săptămâna trecută, când un perete al cascadei Bigăr s-a prăbușit, pare să fie rezultatul unor cauze naturale.
Mai mulți activiști au speculat că lucrările de captare parțială a izvorului Bigăr, realizate acum 33 de ani, ar fi provocat surparea peretelui cascadei. Cu toate acestea, reprezentanții Romsilva au postat pe Facebook, alături de imaginile aeriene, că păstrăvăria Valea Miniș se află la o distanță semnificativă față de cascada Bigăr, la aproximativ un kilometru distanță.
Construită în anii 1986 – 1988, păstrăvăria Valea Miniș a fost realizată cu 12 ani înainte de înființarea Parcului Național Cheile Nerei Beușnița, împreună cu lucrarea de captare parțială a izvorului Bigăr. Potrivit Romsilva, nu au mai fost efectuate alte intervenții sau lucrări de atunci. Autoritățile susțin că păstrăvăria are toate aprobările necesare și se află într-o zonă permisă pentru activități de acest gen.
Cascada Bigăr s-a format în timp prin depunerea carbonatului de calciu din apele Izbucului Bigăr, acoperit de un strat de mușchi. Specialiștii susțin că cedarea cascadei sub propria greutate a fost rezultatul creșterii continue a dimensiunilor acesteia. Prin urmare, micșorarea debitului de apă nu ar fi fost factorul principal care a condus la prăbușirea peretelui cascadei, conform reprezentanților Romsilva.
În urmă cu cinci ani, cascada Moceriș din același parc național a suferit o surpare similară, iar există dovezi ale unor evenimente similare petrecute în trecut în zona Cascadei Bigăr. Totuși, reprezentanții Romsilva subliniază că fenomenele naturale au jucat un rol major în aceste evenimente.
Sursa: descopera
Acest articol a fost realizat de ZappNews.ro, platformă de știri și analize din România
