News
Descoperire Șocantă: Ce Făceau Oamenii Antici cu Rămășițele Morților?
Descoperire Șocantă: Ce Făceau Oamenii Antici cu Rămășițele Morților?
Peșterile au fost folosite de-a lungul istoriei pentru scopuri funerare în diverse culturi din întreaga lume. În Peninsula Iberică, în prezent ocupată de Portugalia și Spania, obiceiul de a depune morții în peșteri naturale datează încă din perioada Neoliticului timpuriu. Manipularea rămășițelor umane găsite în aceste peșteri a fost o practică răspândită, inclusiv transformarea oaselor în obiecte precum căni de băut. Arheologii au investigat scheletele descoperite în Cueva de los Marmoles, situată în sudul Spaniei, aparținând unui număr de cel puțin 12 indivizi din antichitate. Aceste rămășițe au fost plasate în peșteră între secolele al V-lea și al II-lea î.Hr., conform datării cu radiocarbon.
Echipa de cercetare a identificat practici funerare complexe, evidențiind că oasele au fost modificate și folosite ca instrumente, inclusiv pentru alte scopuri care, văzute dintr-o perspectivă modernă, pot părea șocante. Urmele de manipulare ale rămășițelor umane, cum ar fi fracturile recente, modificările structurii osoase și semnele de tăiere, sugerează că acestea au fost intenționat fragmentate, curățate de țesuturile moi și, în unele cazuri, reutilizate. Aceste practici sunt confirmate de descoperirea unei căni de băut realizate dintr-un craniu și a două oase lungi folosite drept unelte. Datele obținute se aliniază cu constatările din alte peșteri din aceeași regiune geografică, indicând prezența unor ideologii comune centrate pe corpul uman, mai ales în perioada neolitică.
Cana de băut confecționată din craniu prezenta zgârieturi superficiale, semne că oamenii antici au încercat să curețe țesuturile moi. Deși s-a luat în considerare ipoteza canibalismului, tăieturile erau mai degrabă asociate cu îndepărtarea țesuturilor moi decât cu consumul cărnii. Locul de depunere al oaselor sugerează că indivizii reveneau în peșteri după ce cadavrele erau plasate acolo, pentru a modifica rămășițele și, posibil, pentru a consuma măduva osoasă, care era considerată hrănitoare.
De ce acești oameni antici își îngropau morții în peșteri și reveneau ulterior pentru a transforma rămășițele în obiecte precum căni de băut? Cu toate că dintr-o perspectivă modernă poate părea logic să ne distanțăm de cei decedați pe măsură ce aceștia se descompun, cercetătorii avertizează împotriva interpretării acestor practici funerare. Structura internă a camerelor funerare și a peșterilor naturale amintește de habitatul activ al comunității vii, oferind rămășițelor un rol social de 'strămoși'. Aceste elemente culturale variază, dar interacțiunea cu rămășițele fizice ale decedaților pare să fie un aspect esențial al unui sistem care urmărește menținerea și reproducerea ordinii sociale.
Studiul detaliat al acestor practici antice este publicat în revista PLOS ONE și oferă o perspectivă fascinantă asupra obiceiurilor funerare din trecut. Descoperirile arheologice precum cele din Cueva de los Marmoles ne ajută să înțelegem mai bine modul în care oamenii din epoci străvechi înțelegeau și interacționau cu moartea și cu rămășițele celor decedați, oferind o privire într-un aspect crucial al evoluției culturale umane.
Sursa: descopera
Link: https://www.descopera.ro/istorie/20466541-cani-de-baut-din-schelete-si-diverse-unelte-ce-faceau-primii-oameni-cu-ramasitele-mortilor
Acest articol a fost realizat de ZappNews.ro, platformă de știri și analize din România
