News
Descoperirea cafelei: o poveste fascinantă
Descoperirea și răspândirea cafelei ca băutură stimulantă reprezintă un capitol esențial în istoria agricolă și culturală a omenirii, influența sa extinzându-se treptat pe mai multe continente și modelând comerțul global, obiceiurile sociale și economiile. Una dintre legendele etiopiene despre descoperirea cafelei îl are în centru pe Kaldi, un păstor de capre interesat de comportamentul neobișnuit al turmei sale. În jurul anului 850, acesta ar fi gustat din fructele unui arbust veșnic verde din care se hrăneau caprele și, simțind o stare de energie și euforie, ar fi realizat potențialul plantei.
Ulterior, probabil în secolul al XV-lea, plantele de cafea au fost duse peste Marea Roșie, în sudul Arabiei, în Yemen, unde au început să fie cultivate. Tradiția spune că printre primii care au preparat cafeaua ca băutură s-au numărat călugării sufi, care o foloseau pentru a rămâne treji în timpul rugăciunilor nocturne. Indiferent de originea exactă, efectul stimulant al cafelei a făcut-o rapid populară în Arabia.
Deși unele autorități islamice au considerat-o intoxicantă și, prin urmare, interzisă de Coran, mulți musulmani au adoptat-o ca alternativă la alcool, la rândul său interzis. În ciuda amenințărilor și interdicțiilor, consumul de cafea s-a răspândit rapid și a dus la apariția cafenelelor, numite qahveh khaneh. Primele au apărut în Mecca în secolul al XV-lea și la Constantinopol (actualul Istanbul) în secolul al XVI-lea. Aceste locuri au devenit centre sociale importante, unde oamenii se întâlneau pentru discuții, jocuri precum șahul sau tablele, muzică, dezbateri politice și schimb de știri. Supranumite „școli ale înțelepciunii”, cafenelele au fost privite cu suspiciune de către autoritățile politice și religioase, însă interdicțiile repetate nu au putut opri popularitatea lor.
Odată cu extinderea Imperiului Otoman, băutura s-a răspândit în numeroase regiuni. În Europa, cafeaua a fost introdusă treptat în secolele al XVI-lea și al XVII-lea, probabil prin intermediul negustorilor venețieni. A fost pe rând contestată sau aprobată din motive religioase, politice ori medicale. Din cauza asocierii cu lumea musulmană, unii i-au cerut papei Clement al VIII-lea să o interzică, însă acesta ar fi binecuvântat-o după ce a gustat-o.
Sursa: descopera
Acest articol a fost realizat de ZappNews.ro, platformă de știri și analize din România
