News
Descoperiri fascinante despre fenomenul echinocțiului de primăvară
Astăzi, în data de 20 martie, marchăm echinocțiul de primăvară, momentul în care ziua și noaptea sunt de durată egală în orice colț al planetei. Acest fenomen astronomic reprezintă începutul primăverii și va marca o creștere treptată a duratei zilei în comparație cu cea a nopții până la solstițiul de vară. Echinocțiul de primăvară se produce în fiecare an pe 20 martie, când poziția astronomică revine la zero grade. Acest moment marchează echilibrul între zi și noapte pe întreg globul pământesc, cuvântul „echinocțiu” derivând din termenul francez „équinoxe”, care provine la rândul său din latinescul „aequinoctium”.
Soarele, în mișcarea sa aparentă pe sfera cerească, determinată de rotația Pământului, generează inegalitatea duratei zilelor și nopților datorită axei de rotație a Pământului și înclinării sale față de planul orbitei. În momentul echinocțiului de primăvară, Soarele traversează ecuatorul ceresc, trecând de la emisfera australă la cea boreală, marcând punctul vernal. Această tranziție a Soarelui determină egalitatea duratei zilelor și nopților, indiferent de latitudine, conform Observatorului Astronomic Amiral Vasile Urseanu.
Tradiția populară spune că vremea din ziua echinocțiului de primăvară poate prezice cum va fi vara: călduroasă dacă ziua este caldă, capricioasă în caz de ploaie. În multe zone, focurile se aprind pentru a alunga frigul și spiritele rele, iar echinocțiul de primăvară simbolizează renașterea, fertilitatea și începutul unei perioade de creștere și înflorire. Cu natura renăscând, temperaturile cresc, iar agricultorii încep lucrul în câmpuri. În România, această perioadă marchează și trecerea la ora de vară, cu ceasurile date înapoi cu o oră în noaptea de 29 martie.
Acest articol a fost realizat de ZappNews.ro, platformă de știri și analize din România
